Fortificații medievale

Cetatea Colț

Se spune că Cetatea Colţ a fost sursa de inspiraţie a romanului „Castelul din Carpaţi" scris de Jules Vernes.

Se pare că autorul însuşi a fost cândva oaspete la hanul de la poalele stâncilor unde se ridică fortificaţia, iar povestea de dragoste pe care a trăit-o cu domniţa cetăţii l-a inspitat să scrie romanul.

Astăzi se mai păstrează doar ruine din zidurile fortăreţei medievale. Şi chair dacă nu credeţi în povestea romantică a Castelului din Carpaţi al lui Jules Vernes, tot merită să urcaţi pe stâncile vechii cetăţi.

Veţi vedea că fortificaţia a fost ridicată într-un loc strategic. De aici nobilul putea supraveghea drumul pe care urcau şi coborau turmele de oi din munţi. Şi totodată avea aici un loc sigur unde îţi păstra bunurile şi se retrăgea cu familia în caz de pericol.

Localizare:

Cetatea Colț

Cetatea Colț

Cetatea Mălăiești

Cetatea Mălăiești

Cetatea Mălăiești

Una dintre micile cetăţi medievale unde nobilii din Ţara Haţegului.

Sunteţi curioşi cum arăta una dintre micile cetăţi medievale unde nobilii din Ţara Haţegului? Puteţi vizita cetatea de la Mălăieşti.

Cetatea medievală de aici s-a dezvoltat asemeni altor fortificaţii din zonă. La început a fost ridicat doar un turn-locuinţă. Acesta a fost apoi împrejmuit cu ziduri de incintă, iar mai târziu au fost construite şi patru turnuri bastion.

Se spune că cetatea era mult prea mică pentru a putea face faţă unui atac mai serios şi avea mai degrabă rol de apărare în conflictele dintre nobilii locali. Chiar şi aşa însă, se pare că nu era îndeajuns de rezistentă, căci a fost distrusă într-un război civil.

Localizare:

Turnul de la Răchitova

Merită să urcaţi pe dealul vulcanic de la Răchitova!

Nu numai că puteţi admira împrejurimile, dintr-un punct de belvedere, dar puteţi vedea şi ruinele cetăţii medievale de aici.

Ca şi în cazul altor fortificaţii ridicate de nobilii locali din zonă, şi la Răchitova a fost construit pentru început doar un turn-locuinţă din piatră. Cu timpul însă, alte cetăţi din Ţara Haţegului au fost întărite cu ziduri de incintă. Dar familia nobiliară de la Răchitova, slăbită financiar de conflicte interne, nu şi-a permis acest lucru.

De aceea turnul-locuinţă a fost aici împrejmuit cu un şanţ şi un val de pământ cu palisadă. Ce era o palisadă? O înşiruire de pari de lemn, înfipţi în pământ, care semăna mai degrabă cu un gard decât cu un zid de cetate.

Astăzi se mai păstrează încă, o parte din zidurile turnului. Se pot observa chiar şi urmele şanţului şi ale valului de pământ.

Localizare:

Turnul de la Răchitova

Turnul de la Răchitova

Turnul Crivadiei

Turnul Crivadiei

Turnul Crivadiei

Este ceea ce s-a păstrat dintr-un turn de vamă din Evul Mediu.

Aţi putea crede că ruina de la Crivadia este rămăşiţa unei cetăţi. Dar, de fapt, este ceea ce s-a păstrat dintr-un turn de vamă din Evul Mediu. Se spune că acesta a fost construit la cererea nobililor din Ţara Haţegului, care s-au plâns de contrabanda dintre haţegani și olteni.

Turnul supraveghea vechiul drum care lega Ţara Românească de Transilvania. Nu se ştie cât a fost de eficient, pentru că nici un document scris nu-i pomeneşte numele în anii următori. Însă cu siguranţă era o fortificaţie în adevăratul sens al cuvântului. Veţi vedea că are ziduri foarte groase şi ferestre înguste prin care cei din garnizoana turnului puteau trage în caz de nevoie, fără să fie ţintiţi la rândul lor.

A fost ridicat la buza prăpastiei Cheilor Crivadiei. În trecut, cheile săpate în calcar, fiind foarte abrupte, protejau o parte din zidul fortificaţiei. Astăzi, ele fac din Turnul Crivadiei un loc cu o privelişte ameţitoare.

Localizare:

Curtea nobiliară Sălașu de Sus

V-ar plăcea să ştiţi cum locuia în Evul Mediu o familie de nobili din Ţara Haţegului?

Sunteţi curioşi cât era de mare o curte nobiliară? Ei bine, puteţi vedea ruinele unei astfel de reşedinţe dacă mergeţi la Sălaşu de Sus.

Curtea nobiliară a Sălaşului a fost construită în Evul Mediu târziu. Nobilul din aceste ţinuturi avea deja o cetate la Mălăieşti, unde se putea retrage în caz de pericol. Astfel că și-a amenajat aici o reședință mai confortabilă, unde să locuiască în timp de pace.

Camerele, construite în jurul unei curţi interioare, erau mai mari decât cele ale fortificaţiilor. În plus, aveau şi ferestre largi cu ochiuri de sticlă rotundă, lucrată manual. Iar ferestrele aveau deasupra bolţi de cărămidă din care s-au păstrat până astăzi doar câteva rămăşiţe.

Locul unde a fost ridicată curtea nobiliară nu a fost ales la întâmplare. Se spune că aici era deja un turn fortificat mai vechi care în trecut apăra drumul spre sat. Acesta a fost integrat în noua construcţie.

Localizare:

Curtea nobiliară Sălașu de Sus

Curtea nobiliară Sălașu de Sus