Biserici de piatră

Biserica Sf. Nicolae Densuș

O construcţie a cărei poveste nu a fost pe deplin descifrată.

Biserica din Densuş este o construcţie a cărei poveste nu a fost pe deplin descifrată. Atât originea, cât şi data construcţiei bisericii sunt controversate.

Unii cred că a fost la început un templu roman al Zeului Marte, transformat în biserică în sec. XII – XIII. Alţii susţin că era în Antichitate mausoleul generalului roman Longinus Maximus a cărui soţie a descoperit religia creștină şi a amenajat în locul mausoleului prima biserică de la nord de Dunăre.

Astăzi, biserica are un aspect neobişnuit, fiind un amestec de stiluri şi materiale. Unele ferestre sunt de fapt racorduri de canalizare romană, zidurile bisericii sunt sprijinite de coloane, altarul este un capac de sarcofag, leii de pe acoperiș erau statui romane, iar pietrele masive din ziduri păstrează cioplituri antice.

Puteţi vedea în zidurile ei chiar şi bucăţi din ruinele romane de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa: cărămidă romană, coloane, pietre cu inscripţii antice sau chiar statui. În interior se găsește un alt unicat: în icoana Sfintei Treimi, Hristos este îmbrăcat în costum popular românesc.

Biserica Densuș este unul dintre cele mai importante obiective turistice din regiune. Aspectul său inconfundabil și faptul că încă servește ca biserică a satului fac ca acest lăcaș să fie obligatoriu pe lista de obiective de vizitat.

Localizare:

Biserica Sf. Nicolae Densuș

Biserica Sf. Nicolae Densuș

Galerie foto:

Biserica din Sântămăria Orlea

Biserica din Sântămăria Orlea

Biserica din Sântămăria Orlea

A fost construită în stilul cistercian al epocii romanice târzii.

Ca toate bisericile cisterciene, a fost dedicată Fecioarei Maria şi este o construcţie simplă, însă de dimensiuni impresionante, fiind cea mai mare biserică medievală din Ţara Haţegului.

La început biserica avea în interior zece picturi murale cu motivul crucii. Odată cu schimbările confesionale ale comunităţii, a devenit ortodoxă şi a fost repictată într-un stil ce îmbină elementele bizantine cu cele occidentale. Mai târziu, fiind transformată în biserică reformată, picturile au fost acoperite cu var.

Astăzi frescele din biserică sunt scoase la lumină şi sunt considerate a fi unele din cele mai reuşite picturi medievale de la noi din ţară. Veţi vedea că în unele locuri frescele bizantine sunt şterse, lăsând la vedere şi stratul de pictură mai veche.

Localizare:

Biserica din Ostrovul Mare

Păstrează cel mai reprezentativ şi mai bine conservat turn-clopotniţă medieval din Ţara Haţegului.

Biserica de la Ostrov păstrează cel mai reprezentativ şi mai bine conservat turn-clopotniţă medieval din Ţara Haţegului: cu ferestre în stil gotic şi colţuri din piatră masivă, cioplită manual.

Este foarte frumoasă şi pictura murală din clopotniţă. Pentru calităţile sale plastice, această icoană este considerată a fi una dintre cele mai valoroase picturi medievale din România.

Veţi vedea că biserica are un „gard" neobişnuit. Acesta nu este altceva decât o colecţie de pietre romane înşirate în jurul bisericii. Se spune că aceste bucăţi masive de piatră sculptată provin de la ruinele anticei Ulpia Traiana Sarmizegetusa şi au fost aduse aici în Evul Mediu de unul din nobilii din zonă.

Localizare:

Biserica din Ostrovul Mare

Biserica din Ostrovul Mare

Biserica Pârveștilor

Biserica Pârveștilor

Biserica Pârveștilor

Este o biserică ţărănească construită în stil medieval.

Deşi a fost ridicată mai târziu, în epoca modernă, meşterii care au clădit-o au păstrat tradiţia bisericilor medievale din zonă.

Legendele locale spun că a fost ridicată de o familie de hoţi. Se povesteşte că aceştia s-au hotărât să apuce pe calea credinţeişi au înălţat biserica pentru a-i mulţumi lui Dumnezeu că le-a arătat calea cea dreaptă. Numele familiei era Pîrveşti. De aceea lăcaşul de cult este numit de localnici Biserica Pîrveştilor.

Veţi vedea că farmecul acestei biserici ţărăneşti este dat de vechiul acoperiş din lemn, de finisajul asimetric al ferestrelor şi de motivele geometrice pictate tremurat din pensulă pe exteriorul turnului clopotniţei.

Localizare:

Biserica din Sânpetru

Este o construcţie medievală cu o formă simplă şi foarte puţine detalii decorative.

Impresionant este faptul că în zidurile bisericii au fost prinse, bucăţi din ruinele romane din apropiere.

Cea mai deosebită dintre aceste pietre romane este altarul din marmură de la intrarea în biserică. Se spune că acesta a fost adus de la un templu roman.

Din inscripţia în latină a altarului aflăm şi o poveste interesantă. Se pare că altarul antic fusese închinat lui Silvanus, zeul roman al pădurilor, şi a fost ridicat de un funcţionar de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, drept mulţumire pentru că fusese înaintat în grad.

Localizare:

Biserica din Sânpetru

Biserica din Sânpetru

Mânăstirea Colț

Mânăstirea Colț

Mânăstirea Colț

Mănăstirea avea un turn fortificat, unde călugării păstrau obiecte de valoare și se adăposteau în caz de pericol.

Au fost vremuri, în Evul Mediu, când Mănăstirea Colț nu era un simplu lăcaș de cult. Pe atunci jafurile și atacurile erau foarte frecvente. Și de aceea mănăstirea avea un turn fortificat, unde călugării păstrau obiecte de valoare și se adăposteau în caz de pericol.

Turnul avea ziduri groase de peste un metru și ferestre înguste de unde călugării puteau trage, fără să poată fi țintiți la rândul lor.

Astăzi, la Colț, se mai păstrează, încă, tunul fortificat și poveștile oamenilor care au fost legați de mănăstire. Una dintre ele este cea a ctitorului lăcașului de cult. Se spune că acesta a fost îngropat în biserica mănăstirii. Și că osemintele sale sunt sfinte.

Localizare:

Mânăstirea Prislop

A fost construită în stilul mănăstirilor din Ţara Românească.

Deşi este în Transilvania, Mănăstirea Prislop a fost construită în stilul mănăstirilor din Ţara Românească. Cum de s-a întâmplat acest lucru?

Se spune că Domniţa Zamfira, fiica unui Domnitor al Ţării Româneşti, fiind foarte bolnavă, a venit la mănăstire. Aici a băut din apa unui izvor şi s-a însănătoşit. Drept mulţumire a reconstruit mănăstirea şi a rămas aici tot restul vieţii.

Mai târziu, cel care a adus renumele mănăstirii a fost Arsenie Boca, Părintele Înţelept. Se spune că veneau la el oameni din toate colţurile ţării să îi ceară sfatul şi să îi asculte poveţele. Chiar şi astăzi vin la mănăstire mulţi credincioşi şi se roagă la mormântul lui.

Localizare:

Mânăstirea Prislop

Mânăstirea Prislop